Comuna Silistea Gumesti este asezata in mijlocul Campiei Gavana-Burdea, subcomponenta a Sectorului Central al Campiei Romane,pe malul stang al Paraului Cainelui,care izvoraste din Platforma Cotmeana, in apropierea orasului Costesti,Artges si se revarsa in raul Teleorman ..
Fiind situata in N-V judetului Teleorman,la granita cu judetul Arges,se invecineaza la V cu comuna Balaci,situata la 9 km,la E cu Tatarastii de Sus,la distanta de 9 km,la N cu comuna Raca,jud,Arges,situata la 7 km,la N-V cu comuna Mirosi,jud,Arges situata la 11 km,la S cu satul Baldovinesti la 4 km si la 10 km cu comuna Ciolanesti,in S-V cu comuna Zambreasca,situata la 7 km.
Cele mai apropiate orase si municipii sunt: spre S ,municipiul Rosiorii de Vede,la 42 km; Alexandria-resedinta judetului Teleorman,la 75 de km;spre N ,orasul Costesti la cca 40 km si municipiul Pitesti la 80 km.
Reliefullocal este de campie cu aspectcolinar,avand 0 altitudine medie de 170 m si o inclinare N-S,in general greu de sesizat si 0 structura geologica orizontala.
Din punct de vedere al structurii vetrei satului este un sat adunat,tipic de campie. Suprafata vetrei satului este de 233 ha , iar suprafata zonei locuite de 176 ha.Suprafata cadastrala a localitatii este de 4458 ha din care 3828 ha agricol ,223 ha teren intravilan curti si cladirii,233 ha teren forestier iar diferenta teren neaqricol.
Clima este temperat-continentala de tranzitie cu nuante excesive datorate Crivatului care bate iarna din directia N-E dinspre stepele Ucrainei si vantului local numit” Traista-goala”.
Clima se caracterizeaza prin amplitudini term ice foarte mari de la vara la iarna,cantitati in general reduse de precipitatiii,plo torentiale in anotimpul de vara si perioade secetoase in toate anotirnpurile.ln ultimii ani datorita incalzii globale, se semnaleaza si fenomene meteorologice extreme:vanturi puternice care depasesc 70-80 km /ora,perioade de seceta excesiva ,care alterneaza cu ploi abundente ce depasesc 40-50 de litrii / mp .
Resursele naturale sunt modeste. Solul este brun-deschis,de stepa,ln subsol se gasesc cariere de piatra.lncepand din anul 1969 s-au facut forari descoperindu-se importante zacaminte de titei care se exploateaza si in prezent.
Flora si fauna sunt caracteristice zonei de silvostepa. Dintre ierburile caracteristice mai intalnite sunt : fusta randunici,albastrelele si macul rosu.Dintre arbori si arbusti se remarca salcamul,stejarul,ulmul,macesul,porumbarul gheorghinarul.Fauna este reprezentata in special de rozatoare si pasari; iepurele de camp,porcul mistret,caprioara,dropia,fazanul randunica, ciocanitoarea, graurul, prepelita.
Populatia este in general stabila.Din graficul privind cresterea demografica a comunei dintre anii 1853- 1971, se poate remarca ca intre anii 1853-1912 cresterea demografica a fost redusa.Evolutii demografice chiar spectaculoase au avut loc dupa Primul Razboi Mondial si mai ales dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
In ultimii ani,populatia comunei cunoaste fluctuatii demografice semnificative datorate scaderii natalitatii si exodului de forta de munca in strainatate,indeosebi in Spania si Italia.Dupa recesamantul populatiei din martie 2002,comuna avea 3132 locuitori iar in 2007 a scazut sub 3000 de locuitorii.
Din punct de vedere administrativ politic si teritorial comuna Silistea Gumesti face parte din judetul Teleorman de la infiintare si pana in prezent,schimbandu-si denumirea de cateva ori.ln anul 1968 s-a numit Silistea Noua pana in anul 1996 cand revine la denumirea de SILlSTEA GUMESTI.
SCURT ISTORIC AL LOCALITATII
Cadrul natural si geografic al comunei Silistea Gumesti ne indreptateste sa observam ca cele mai vechi urme de locuire se pierd in negura timpului.Singura dovada care ar indreptati . afirmatia de sus-c=Maqura lui Mantolea» despre care cunoscutul istoric si arheolog Grigore Tocilescu iq ,” Marele dictionar geografic al Romaniei” ne ofera urmatoarele informatii ; “In partea de sud-vest a comunei,catre comuna Zambreasca,se afla 0 magura in jurul careia s-au facut importante descoperiri arheologice.lnaltimera aceste magurii este de 10 m iar periferia de 150 m.
Despre epoca veche si cea mai mare parte a epocii medievale dovezile si marturiile scrise si nescrise lipsesc,deocamdata,cu desavarsire.
Prima atestare documentara in care apare denumirea de .Silistea” este din 17 februarie 1569 intr-un act de danie emis de domnitorul Alexandru al -II – lea Mircea prin care intareste postelnicilor Danciu si Oprea pareti cu rumani din Silistea,Gaujani si
Preajva[Documente Romaniae Aistorica,Tara Romaneasca,vol VI,Editura Academiei, 1985, documentuI136,pag 171].
In 15 iunie 1691 ,comisul Radu Stirbei daruie manastirii Siovacilor,unde se ingroapa fiica sa ,Praxia,satul Silistea din Teleormaan,cu conditia ca egumenul ajutat de boier sa faca ,acolo un schit in curte ,inaintea caselor ei.Conform acestui document Istoricul Nicolae Stoicescu semnaleaza .Schitul Silistea , din judetul Teleorman.
In cea de-a treia domnie in Tara Romaneasca 1735- 1741 domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat a realizat 0 reforma administrativa in baza careia judetul Teleorman avea 137 sate impartite in 10 plasi.Silistea facea parter din piasa Mijlocului de Sus,impreuna cu satele; Palanha,Strambeni,Raca-Veche,Raca-Noua. Mirosi, Catelesti, Dobrotesti Tecuciu, Balaciu,Merisani si Zimbreasca.
La inceputul secolului al XIX -LEA SATUL APARE IN DOCUMENTE SUB
DENUMIREA DE Silistea de Jos iar dupa Regulamentul Organic din 1828 se numeste Silistea Grozii,denumire legata de numele haiducului Grozea,unul dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu
In 1835 ,intr-o harta ruseasca a Tarii Romanesti,satul Silistea apare sub denumirea ” Selisti” cu un numar de 50 case si 0 moara pe pe Valea Cainelui.Dupa 1840 alaturii de vechea vatra a satului apare un sat mai nou asezat pe rnosia” Manastirii Glavacioc” drept pentru care s-a numit un timp ” Silistea -Glavacioc”.
Dupa RegulamentulOrganic pana in 1882,satul Silistea a facut parte din piasa Teleormanului cu resedinta la Balaci.ln anul 1845,pentru a-si mari numarul bratelor de munca la conacul mosiei sale,care se afla in Silistea ,boierul der origine greaca Nicolae Guma stramuta si statorniceste aici 0 buna parte din locuitorii satulin Catelesti situat la marginea mosiei.
In anul 1858 se stinge din viata Boierul Nicolae Guma de la al carui nume de familiea derivat in a II-a jumatate a secolului al xix- leatoponimul,Gumesti”.
Dupa moartea sa intreaga avere a fost mostenita de fiica sa Maria casatorita cu consulul Greciei,la Bucuresti,Alexandru Manos.Maria Guma se stinge din viata in anul1805 si este inmormantata in subsolul Bisericii SF.Paraschiva,pe care a ctitorit-o.
Din 1905 pana la 28 februarie 1919,data expropierii,mosia devine proprietatea indiviza a minorilor Maria ,Petre si AI;exandru Th Manos,copiii lui Transibul,singurul copil al lui Alexandru Manos si Mariei Guma,casatorit cu Ecaterina , si ea tot grecoaica,decedata in 1937.
In luna martie 1907,Iocuitorii din Silistea Gumesti,s-au rasculat si au dat foc conacului la 7 patule si 2 magazii.Afland de apropierea armatei ,rasculatii au aruncat graul si lucrurile luate din conac in Paraul Cainelui.Represiunea armatei nu a facut victime,insa multii tarani s-au ascuns in paduri pana la retragerea ei din sat.
In 1912,Silistea Gumesti facea parte din piasa Tecuci-Kalinderu.Functia de primar era detinuta de Simion Popescu .
Locuitorii Silistei Gumesti au participat la toate evenimentele istorice importante ale Romaniei ModerneDeasemenea ,Iocuitorii comunei au luptat cu vitejie si eroism la victoriile de la Marasesti,Marasti si Oituz din vara anului 1917.ln semn de recunostinta si aducere aminte,in centrul comunei, a fost realizat in 1937,Monumentul Eroilor pe care sunt incrustate numele a 107 fii ai satului cazuti pe campurile de lupta,la datorie.Printre acestia numarandu-se ;Burcea T Marin.Vaduva lIie,Costache Grigore,Ciobanu Alexandru.Voicu Stan si multi altii..Dintre cei 38 de tinerii plecati pe Frontul de Est s-au mai intors doar 5 printre care; Marin Constantin,Stefan Armeanca,lon Burcea ,Alexandru Budica.
Alegerile locale si parlamentare constituiau tot atatea prilejuri de agitatie politica .sterila si demagog ie, dupa un tipic devenit .clasic”: alegatorii erau asteptati la iesire fie cu tuica si lautari,fie,cu bate si huiduieli.
In perioada interbelica,lista primarilor este lunga datorita neterminarii mandatelor,exceptie facand Aristide Radulescu(1933- 1937) si Constantin C Anghel( 1922- 1926 si 1928).Dintre ei ii amintim per urmatorii: Alexandru D Popescu1926- 1927,Nicolae Stanescvu 1927,Sfectu R Matei 1928- 1929. Stan C Tudose 1929-1931 ,Stefan Marinescu 1931-1932,Stefan Predescu 1933,1938,1940.
In timpul mandatelor unora dintre ei s-au realizat cateva obiective de interes local.Cladirea Primariei a inceput sa fie ridicata in anul1916,in timpul primarului Alexandru Marinescu si s-a definitivat abia in anul 1923 pe timpullui Constantin Anghel.Localul a fost ridicat cu banii comunei.Cat sa fi costat nu se stie,nefiind in arhive nici un act cu sumele respective.Localul avea 4 camere separate de un hol ce se termina cu 0 camara de 1,5 m x 3 m pentru arhiva.Era din caramida,acoperita cu tabla galvanizata si stropit,in exterior cu ciment.
In timpullui Stefan Predescu 1907- 1908 s-a rupt,pentru prima data din mosia Mariei Manos un teren de 500 ha pentru islazul comunal fapt pentru care a stat inchis 2 saptamani cu intregul Consiliu comunal in temnitele de la Turnu Magurele.lslazul ,va ramane ,in final,al comunei,fiind la un moment dat,printre cele mai mari din judet.
In vremea lui Stefan Marinescu 1931-1932 s-a construit un pod la intrarea in Valea Morii,de care se serveau toti cei care vroiau sa mearga la targul din Mirosi,Costase 30 000 lei.
In timpullui Aristide Radulescu1933-1937 se mai construieste un pod de lemn peste Paraul Cainelui la punctul lancu Enachescu( Mocanu) in valoare de 40 000 lei si de asemenea ,un dig de beton peste helesteul din partea de apus a comunei,care nu a rezistat prea mult.
In perioada lui loan C Badea 1939 s-a dat pentru pictura bisericii suma de 80 000 lei iar pentru pavarea scolii 140000 lei,iar sub primariatullui Sfectu R Matei 1941- 1943,30000 lei pentru reparatia bisericii ” Sfanta Paraschiva”.
Dupa anul1945,cand Romania intra tot mai mult in orbita intereselor U.R.S.S., se succed 0 serie de primari procomunisti,dintre care amintim pe : Petre Popescu 1944- 1946,Nicolae Modan,s.a.
In perioada comunista 1948-1989,primarii nu mai sunt alesi de catateni,ci numiti de partidul comunist,pe criterii ideologice.
In anul 1996 Com una Silistea Noua revine la vechea denumire, Silistea Gumesti